Omul vitruvian

In timpul Renasterii, sectiunea de aur a capatat o mare importanta in arta picturii. In secoul al XV-lea a fost descoperita marea opera De arquitectura, compusa din zece tomuri dedicate imparatului Augustus de catre arhitectul Vitruviu, in secolul I i.Hr. In ea se elogiaza armonia proportiei geometrice bazate pe numarul de aur.
La indemnul Sfantului Scaun, foarte influentat de traditia ermetica, si care cerea ca noile cunostinte sa fie adaptate la dogmele ecleziastice preexistente, calugarul si matematicianul Luca Paccioli, a reprezentat in anul 1509 numarul de aur in cartea sa Divina proportie. Coperta ei a fost ilustrata cu Studiul proportiilor figurii umane, vestitul desen al lui Leonardo cunoscut sub denumirea de Omul vitruvian. In el avem un patrat inscrisc intr-un cerc, in care se afla un barbat gol cu bratele desfacute si cu picioarele in doua pozitii: apropiate si despartate. Ei bine, toate masuratorile acestui desen au fost elaborate pe baza numarului de aur. Patratul are aceeasi inaltime cu corpul omenesc, inaltime care pentru ca trupul sa fie armonios, trebuie sa coincide cu lungimea dinte extremitatile degetelor de la abmele maini, cand acestea sunt intinse la un unghi de 90 de grade cu trunchiul. Intr-un astfel corp, raportul dintre inaltimea omului (determinate de latura patratului) si distant de la ombilic la extermitatea mainilor(care coincide cu raza cercului) este acelasi numai de aur.