Despre ezoterism

Adevarul pentru inteleptii si teozofii din Orient si Grecia insemna altceva. Ei stiau cu siguranta ca il putem cuprinde si echilibra fara o cunoastere sumara a lumii fizice, dar mai stiau ca adevarul se gaseste intai de toate in noi insine, prin principiile intelectuale si in viata spiritual a sufletului. Pentru acesti intelepti sufletul era singura, divina realitate si cheia universului. Adunandu-si vointa in central acestuia, dezvoltandu-si facultatile latent, ajungeau la aceasta esenta pe care o numeau Dumnezeu, a carei lumina dezvaluie secretele oamenilor si ale lucrurilor. Pentru ei, ceea ce numim astazi progress, adica istoria lumii si a oamenilor, nu era decat evolutia in timp si spatiu a cauzei central si a scopului ultim. Aici vorbim despre: Krisna, Buddha, Zohastru, Hermes, Moine, Pitagora, Isus. Au modelat spirite prin puterea lor, le-au trezit de o maniera formidabila, au organizat societati intr-un mod salutary. Traind doar pentru o idée, mereu gata sa is idea viata, stiind ca sacrificial pentru adevar este un mod de a actiona efficient si supreme, au creat stiinte si religii si, prin urmare, au contribuit la formarea literaturii si a artei, din seva carora ne hranim inca si care ne ajuta sa ne continuam existent. Si cine este autorul pozitivismului si scepticismului zilelor noastr? O generatie lipsita de idealuri, de spiritualitate si de credinta, in viata vesnica sau in Dumnezeu.

Daca privim istoria religiilor cu ochii larg deschisi de acest adevar central pe care il poate releva doar initierea interioara, ramanem surprinsi si uluiti. Toate religiile sunt puse pe acelasi plan si sunt investigate printr-o metoda unica.

Toate religiile au o istorie exterioara si o istorie interioara: una aparenta, una ascunsa. Prin istoria exterioara se intelege dogma si miturile propovaduite in mod public in temple si scoli, recunoscute in cultul si superstitiile populare. Prin istoria interioara inteleg stiinta profunda, doctriina secreta, actiunea oculta a marilor initiate, profeti sau reformatori care au creat, sustinut si raspandit aceste religii. Prima, istoria oficiala, este cea care se preda peste tot, in mod public, dar nu este mai putin obscura, complicate si contradictorie. Cea de-a doua, pe care am numit-o traditie ezoterica sau doctrina misterelor, este foarte greu de clasificat. Ea se petrece in adancul templelor, in confreriile secrete, iar dramele sale cele mai profunde se consuma in intregime in sufletele marilof profeti, care nu si-au incredintat nici unui pergament sau discipol crizele lor supreme, extazurile lor divine. In istoria religiilor eterne si universal istoria nu ne ofera decat reversal laborious. Aici descoperim punctual generator al religiei si filosofiei, care se intalnesc la celalalt capat al clepsidrei, prin intermediul adevarurilor transcendentale.

Pentru rasa ariana, germenii si esenta se gasesc in Vede. Prima sa cristalizare istorica apare in doctrina trinitara a lui Krisna, care confera brahmanismului puterea specifica, iar religiei Indiene, amprenta sa inconfundabila. Buddha, care dupa cronologia brahmanilor ar fi trait cu doua mii patru sute de ani mai tarziu decat Krisna, nu face decat sa aduca in prim plan o alta latura a doctrine oculte, aceea a metempshihozei si a seriei de existente care se succed in virtutea legii Karmei.

Pana nu demult era permisa supozitia conform careua monismul trinitar, expus in cartile grecesti ale lui Hermes Trismegistul, era o compilatie a scolii din Alexandria, sub dula influenta a crestinismului iudaic si a neo-platonismului. Autenticitatea fundamentala a cartilor lui Hermes ca documente ale intelepciunii Egiptului Antic iese triumfatoare din hieroglifele explicate.

In Grecia, gandirea ezoterica este mai vizibila si in acelasi timp mai invaluita in mister decat oriunde altundeva; mai vizibila, pentru ca jongleaza cu mitologia umana; fermecatoare, pentru ca, asemenea sangelui Sfantului Ambozie, curge prin venele acestei civilizatii si tasneste prin toti porii zeilor sai, ca un parfum si o toua celeste. Principiile sublime ale teozofiei doriene si ale intelepciunii oracolului din Delfi sunt scrise cu litere de aur in fragemntele orfice si in sintezele pitagoreice. Scoala din Alexandria ne furnizeaza mai multe chei utile.

Traditia oculata a lui Israel, care provine in aceeasi masura in Egipt, Caldeea si Persia, a fost conservata pana in zilele noadtre sub forme bizarre si obscure, dar in toata profunzimea si intinderea sa, prin Cabbala sau traditia orala, de la Sohar si pana la Sepher Jezirah, atribuit lui Simon Ben Jochai, pana la comentariile lui Maimonides. Cuprinsa in mod misterios in Geneza si in simbolismul profetilor, aceasta traditie razbate intr-un mod impresionant din admirabila lucrare a lui Fabre d’Olivet despre limba ebraica restituita, care incearca sa reconstruiasca cosmogonia veritabila a lui Moise, dupa metoda egipteana, in functie de sensul triplu al fiecarui verset si aproape al fiecarui cuvant al primelor zece capitole ale Genezei.

In ceea ce priveste ezoterismul cresitin, acesta straluceste de la sine in Evangheliile descifrate de traditiile eseniene si gnostice. Tasneste din sursa datatoare de viata a cuvantului Christos, din parabolele sale, din chiar adancurile acestui spirit unic si cu adevarat divin. In acelasi timp, Evanghelia dupa Ioan ne ofera cheile invatamintelor intime si superioare ale lui Isus cu sensul si forta promisiunii sale. Aici regasim doctrina trinitatii si a verbului divin de propovaduinta déjà de mii de ani in templele din Egipt di in India, dar modelatam personificata de printul initatilor, de cel mai mare dintre fiii lui Dumnezeu.