Ca si cum toate acestea nu ar fi fost suficiente, penultima figura (sau a doua din stanga), care se presupune ca ar fi Iacob cel Mic, este un calc al lui Isus si arata catre acesta cu mana stanga intinsa.
In Evanghelia greceasca a lui Ioan (20:24) este numit Didimo (car ein greaca inseamna “geaman”) apostolul cunoscut in cele trei Evanghelii sinoptice drept Toma (supranumele care in limba aramaica inseamna tot geaman), denumire pe care am ptea-o presupune simbolica in acest context. Insa in Evanghelia lui Toma, o apocrifa de mare incarcatura spiritual, care pare a data de la sfarsitul secolului I, acest apostol este identificat cu Iuda Toma (Iuda Geamanul), nume identic cu acela pe care il are in Evanghelia apocrifa Faptele lui Toma, in care exista aluzii foarte directe la asemanarea fizica dintre Isus si Iuda “geamanul”.
Poate ca, intr-o maniera criptica, fac aluzie la aceasta veche credinta erotica diverse tablouri in care se poate vedea Fecioara insotita de doi copii care se aseamana foarte mult intre ei, intre acestea cel al Fecioarei intre stanci de Leonardo, crochiul sau cunoscut sub denumirea Fecioara cu Ioan Botezatorul si Sfanta Ana sau Madona de Correggio, care se afla de asemenea la Luvru.
In mod obisnuit se presupune ca in aceste scena apar Isus si Ioan Botezatorul. Exista insa o alta teorie fascinanta, sustinuta de Rudolf Steiner, stralucitul clarvazator, filosof si intemeietor al scolii antropozofice. Acesta interpreteaza tablourile amintite si traditia heterodoxa privitoare la un graman al lui Isus sustinand ca au existat doi prunci cu virtuti foarte diferite si care ar fi savarsit prin a se contopi in unul singur.
In opinia lui Steiner, au existat in realitate doua perechi formate de doi barbate numiti Iosif si doua femei numite Maria. Una dintre acestea se afla in Nazareth, era fecioara si se tragea din David pe linia lui Natan, in timp ce cealalta traia in Bethelem, era o femeie mai invarsta si se tragea din David pe linai regala care trece prin Solomon.
Cele doua familii s-ar fi intalnit din intamplare in Nazareth, imprietenindu-se. Amandoi copiii au crescut impreuna, dar erau foarte diferiti. Cel din neamul lui Natan era o fiinta angelica, incapabila sa vorbeasca normal sis a se adapteze la viata omeneasca. Ei bine, in opinia lui Steiner, in timpul episodului evanghelic in care Isus se pierde in Templu ceea ce s-a intamplat de fapt este ca a vut loc o contopire mistica intre cei doi. Copilul din neamul lui Natan a murit, in timp ce Isus a supravietuit, intruninf calitatile diferite de care avea nevoie pentru menirea sa exceptional: inteligenta unui barbat intelept si puritatea spiritual a unui inger.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu